A.E.R. pentru economia României

Dezvoltarea unui Nou Model Economic pentru România cu accent pe atractivitate, expansiune și reziliență au fost principalele dimensiuni dezbătute în cadrul conferinței organizate de Asociația Proiect România 2030. Atractivitatea reprezintă menținerea și creșterea țării noastre pentru investiții; disponibilitatea forței de muncă, precum și simplificarea interacțiunilor cu autoritățile și stimularea antreprenoriatului; expansiunea se referă la  stimularea unor domenii și proiecte strategice în România, atât prin investiții românești cât și străine, precum și încurajarea exporturilor și stimularea dezvoltării economice, iar reziliența este consolidarea poziției României în lanțurile globale de aprovizionare, pentru a face față mai bine șocurilor externe, prin crearea unui mediu economic rezilient și adaptabil.

Scopul evenimentului a fost lansarea dezbaterii pe tema Noului Model Economic al țării noastre, un model bazat pe sustenabilitate, competitivitate și dezvoltare, în contextul în care evoluțiile recente ale economiei românești sunt pozitive. ,,Este important să dăm credit economiei românești pentru progresele pe care le-a făcut în ultima vreme, România în ultimii 10 ani a avut o performanță economică semnificativă. În România, PIB / capita ajustat la puterea de cumpărare a crescut de la 50 la 75 % din media europeană în ultimii 10 ani”, a precizat Bogdan Belciu, coordonatorul Șantierului Economic al  Asociației Proiect România 2030 și moderator al evenimentului. În acest context, a prezentat și obiectivul Asociației, acela de a creiona o strategie de țară, care acoperă mai multe dimensiuni, respectiv - sectorul economic, inovarea, noul contract social (drepturile și obligațiile cetățenilor, transformarea statului la modul general, securitatea, libertatea, democrația, o singură națiune și cum să fie integrată cât mai bine diaspora, brandul de țară și conceptul New Economy Trust. În acest sens, Bogdan Belciu a menționat câteva țări că au elaborat astfel de strategii, precum - Spania, Irlanda, Canada.

În privința problemelor structurale ale economiei românești, Bogdan Belciu a subliniat faptul că numeroase sectoare au valoare adăugată limitată, există decalaje regionale mari, deficite structurale – inclusiv comercial, investițiile străine sunt încă relativ mici și, de asemenea, avem un mediu antreprenorial insuficient dezvoltat, la care se adaugă deficitul în creștere al forței de muncă, lipsa unui cadru structurat de finanțare al economiei, precum și lipsa unor proiecte strategice de anvergură la nivel european.  

O altă problemă este reprezentată de decalajul semnificativ între București și restul țării. Este nevoie de niște măsuri afirmative care să meargă în zona stimulărilor cât mai repede. Una dintre soluțiile prezentate în cadrul conferinței este stimularea investițiile străine în paralel cu dezvoltarea unui mediu antreprenorial care să ajute investițiile străine să funcționeze și care să contribuie la creșterea exporturilor din România. ,,România ar putea beneficia de proiecte de anvergură la nivel european – Romania Gateway (folosind poziția strategică a portului Constanța), Aviation Valley și industria apărării”, a concluzionat Bogdan Belciu.

În privința provocărilor României pe termen mediu, Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică a Băncii Transilvania, a subliniat faptul că, în acest moment, potrivit datelor statistice, companiile românești sunt mult mai rezistente la factorii de șoc. În privința deficitului bugetar, Andrei Rădulescu a menționat faptul că finalizarea reformelor structurale (reforma administrației publice și reforma fiscalității) pot fi soluția.

În opinia lui Ciprian Păltineanu, director general al INSPET SA, succesul Noului Model Economic al României ține de elemente precum – investiția în resurse umane, îmbunătățirea sectorului educațional pentru a-l aduce mai aproape de economia reală, printr-o bună guvernanță și o relație echitabilă între sectorul public și cel privat și, de asemenea prin stimularea antreprenoriatului și a dezvoltarea inovării. Ciprian Păltineanu a subliniat faptul că dezvoltarea infrastructurii este esențială, infrastructura fiind sistemul circulator al economiei, indiferent de categoria acesteia – rutieră, energetică, digitală etc.

În privința atingerii obiectivului propus și anume elaborarea unei strategii de țară, Clara Volintiru a subliniat câteva din soluții, precum - o dezvoltare teritorială mult mai bună aduce și o calitate a vieții ridicată; accent pe creșterea atractivității față de investițiile străine, pentru că ele sunt cele care vor asigura în mare măsură și capabilitățile de export; o reorientare profundă către câteva domenii cheie, strategice – energie, logistică, zona de IT și noi tehnologii, industria apărării, agricultura, o analiză sectorială și de economie locală, cu identificarea zonelor în care putem accelera anumite investiții. Aceste zone de sector pot fi la rândul lor localizate pe zone geografice. ,,Transformarea statului nu este numai un deziderat al României în fața unor probleme de corupție și ineficientă, transformarea statului este o tendință globală în ceea ce numim astăzi stat investițional”, a precizat Clara Volintiru în cadrul conferinței.

Conectarea României la piețele externe este o soluție în opinia lui Marcel Heroiu, specialist în cadrul Băncii Mondiale. ,,Pentru România este vital să ne conectăm la piața Americii. Nu numai pentru că reprezintă 28% din ce se consumă la nivel global, este zona care generează cele mai multe inovații disruptive și este bine să fii în pas cu ideile cele mai mari. Trei căi principale prin care am putea accesa piața SUA  sunt - promovare activă, trebuie să fim proactivi la toate nivelurile – național, regional, precum și la nivel județean și local, apoi crearea de  facilități pentru firmele private românești și dezvoltarea educației financiare.

Pentru a putea dezvolta o capacitate de reziliență bună, România are nevoie de o abordare de leadership, un leadership preventiv, modern, adaptat condițiilor actuale, care ține cont de condiții precum alerta (dezvoltarea de structuri funcționale agile), anticiparea și adaptabilitatea – să te adaptezi continuu la acest provocări pe care ți le oferă un mediu atât de dinamic și complex, consideră Eugen Lascu, consultant financiar.

În privința expansiunii, Ioana Mateș, președinte al Asociației Proiectul România 2030, a menționat importanța promovării inovației și a componentei de cercetare, a creșterii valorii intrinseci a business-ului și o creștere și pe dimensiune geografică. ,,Trebuie să avem mecanisme care, în permanență, trebuie să studieze piețele externe și să vină cu soluții, un exemplu în acest sens fiind o participarea mult mai activă a României la târgurile internaționale, un element esențial în dezvoltarea economiei unei țări”, a subliniat Ioana Mateș.

Previous
Previous

Democrația, inovația și responsabilitatea decizională – pilonii dezvoltării României echitabile, sustenabile și prospere

Next
Next

Prosperitatea care durează: Indicele Libertății și Prosperității din 2023