Democrația, inovația și responsabilitatea decizională – pilonii dezvoltării României echitabile, sustenabile și prospere

Cum poate deveni România un model în regiune în privința dezvoltării durabile, a nivelului democrației și al prosperității a fost principala temă a conferinței ,,Construind România 2030: O viziune pentru dezvoltare sustenabilă”, eveniment organizat de Asociația Proiectul România 2030 în colaborare cu Atlantic Council Freedom and Prosperity Center.

„Putem deveni un partener major al reconstrucției est-europene, europene și occidentale, tocmai pentru că putem proteja și dezvolta valorile lumii libere în această zonă turbulentă. România a atras atenția aliaților noștri prin relevanța ei strategică, dar asta nu e de ajuns. E nevoie, în plus, de voință politică și de inițiativă economică, pentru a transforma geografia și criza în salt de civilizație”, este îndemnul Secretarului General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, prezentat în debutul conferinței.

Potrivit celui mai recent index privind libertatea și prosperitatea, studiu prezentat în cadrul evenimentului, în prezent, doar 14% din populația globului trăiește în țări libere. Datele statistice au demonstrat că prosperitatea statelor este puternic legată de libertate, iar statele care sunt libere sunt și prospere. De asemenea, potrivit indexului, la nivelul statelor ,,care au ales libertatea, precum România și au aderat la Uniunea Europeană s-a remarcat o creștere a PIB-ului și al nivelului prosperității în comparație cu celelalte din regiune, au precizat Dan Negrea și Joseph Lemoine din partea Atlantic Council.

Balanța dintre libertate și prosperitate

Pornind de la datele studiului care a cuprins un număr de 164 de state și în care România ocupă locul 43, din primele 45 de țări clasificate în categoria ,,total libere” și locul 52 în privința evoluției prosperității la nivel global, discuțiile s-au axat pe importanța balanței dintre libertate și prosperitate.

Nu poate exista o balanță reală între libertate și prosperitate, fără o responsabilitate individuală asumată consideră Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România. ,,Responsabilitatea individuală față de deciziile pe care le luăm zi de zi – economice, sociale, de familie – trebuie să fie una din ce în ce mai asumată. Una dintre soluții este conștientizarea din partea societății că libertățile implică și obligații. Echilibru acesta la nivelul fiecărei persoane trebuie făcut la nivel școlar prin educație juridică. Dezvoltarea culturii este cea care responsabilizează, iar elementul cultural este cel care, în timp, îți creează elementul economic.”

În opinia Clarei Volintiru, director al German Marshall Fund Romania, ,,alături de puterea prosperității, trebuie să adăugăm puterea rezilienței societății, a libertăți, precum și puterea valorilor noastre democratice. Societățile noastre, țările noastre, regiunile noastre nu pot fi prospere dacă sunt divizate. Trebuie să găsim o cale pentru a consolida coeziunea și să lucrăm la nivelul maselor critice. (…) Nu este doar despre România, este despre modelul pe care România îl poate împărtăși cu alte țări din regiune.”, a precizat Clara Volintiru.

Securitatea juridică consolidează democrația

În contextul actual, securitatea juridică este foarte importantă pentru dezvoltarea unui stat, pentru că stimulează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în reziliența acestora. ,,Nu putem vorbi cu adevărat de prosperitate și dezvoltare durabilă cu un cadru legislativ fragil sau fragilizat și, din păcate, în ceea ce privește și România există aceste probleme. Avem nevoie de o mai bună conștientizare a problemelor, dar și a drepturilor pe care le avem pentru a le soluționa, proiectele de educație juridică sunt foarte importante, consideră Marieta Safta, profesor univ. dr. în cadrul Catedrei de Drept Constituțional a Universității Titu Maiorescu.

Cum putem avea o democrație echilibrată și justă?

Democrația și libertatea vin mână în mână cu prosperitatea și țările care s-au integrat în UE au o creștere economică accelerată. Drumul nostru european este prin România, prin colaborarea în toate domeniile și prin aceste exerciții de gândire strategică, de abordare a subiectelor relevante pentru societățile noastre, a subiectelor care țin de viitorul nostru”, a precizat Natalia Gavriliță, fost premier al Republicii Moldova, în cadrul conferinței. De asemenea, a punctat și trei concepte esențiale pentru dezvoltarea unui stat – leadership-ul care ține de asumarea unor responsabilități la nivel individual, a capacității de a schimba lumea din jur, capacitatea societății noastre de a crește lideri care pot să își asume o responsabilitate și care vor să facă o schimbare, de nevoia statului de a avea sisteme puternice cu care să poată combate dezinformarea și propaganda, precum și de importanța parteneriatelor între state, între public și privat, parteneriate regionale, importanța unor decizii pentru a menține încrederea oamenilor în democrație, mai ales în contextul actual, dacă ne dorim prosperitate pe termen mediu și lung.

Încrederea – cheia arhitecturii statului de drept

Factorul politic și de leadership în echilibru în raport cu puterile în stat trebuie să propună un model funcțional și corect care vizează (…) statul de drept în acțiune. Totul trebuie realizat cu accent pe nevoile reale ale cetățeanului, de la cele economice până la cele ce țin de justiție și siguranță publică - este soluția propusă de Maya Teodoroiu, fost judecător al Curții Constituționale și fost agent guvernamental la CEDO.

,,Politicile guvernamentale trebuie să vină în întâmpinarea mediului aflat în noua schimbare cu o nouă viziune. În afara angajamentului politic este nevoie și de o transformarea a culturii organizaționale, de un efort al întregii societăți”, este soluția propusă de Marius Profiroiu, prorector al Academiei de Studii Economice. Numai prin meritrocrație putem avansa în societate actuală care are o nevoie și de un mecanism de analize critice. Trebuie să gândim un model care să se bazeze în primul rând pe puterea intelectuală a celor care conduc, a celor care cred în acest salt, a menționat Marius Profiroiu.

Transparența decizională este esențială în construcția unui stat prosper (…) pentru că doar transparența decizională poate mări încrederea publicului, încrederea oamenilor în deciziile care se iau”, consideră Andrei Săvescu, coordonator Juridice.ro.

De asemenea, Ioana Mateș, președintele Asociației Proiect România 2030, a subliniat importanța inovării în dezvoltarea statului - ,,este nevoie să întărim mecanismele de democrație participativă, iar aceste mecanisme pot fi întărite și pe calea digitalizării”.

În finalul evenimentului, Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a menționat importanța leadership-ului și rolul liderilor puternici în a construi state democratice și prospere, amintind de un citat al diplomatului american Henry Kissinger. Liderii puternici ,,trebuie să găsească un echilibru între ceea ce știm care vine automat din trecut, din experiențe, mituri, din istorie, din povestiri, din cultură și intuiția despre un viitor care este inerent, conjunctural și nesigur. În mod intuitiv, ei trebuie să găsească o direcție, pe baza căreia stabilesc obiective, misiuni și să formuleze o strategie. Fără leadership instituțiile decad și națiunile cad în irelevanță crescândă, iar în final dispar.”