Puterea inovării – reclădind încrederea, imaginăm viitorul -prima ediție-
Asociația Proiectul România 2030 a organizat, pe 19 octombrie a.c., prima ediție a conferinței anuale ,, Puterea inovării – reclădind încrederea, imaginăm viitorul”, în colaborare cu Atlantic Council – Freedom and Prosperity Center Foundation for European Progressive Studies (FEPS) National Office of Foresight & Strategy (Espana 2050) și Cambridge University - Cambridge Industrial Innovation Policy.
,,Planul Asociației Proiectul România 2030 este elaborarea unui set de politici publice care să conducă la o strategie pe termen lung pentru Români, deoarece lipsește o viziune pe termen lung pentru România. (…)Este nevoie de un salt istoric pentru România pentru a se ajunge într-o poziție care să ne avantajeze mai mult decât cea în care ne situăm acum”, a precizat Ioana Mateș, președintele Asociației Proiectul România 2030 în deschiderea evenimentului. Totodată, a prezentat și proiectele naționale și regionale care sunt derulate la nivelul Asociației, precum: construirea unei platforme digitale cu experți în educație, care să ofere accesul românilor din diaspora de a învăța limba română prin platforma digitală conectată la sistemul de învățământ din România și la resurse din România, reformarea sistemului de voluntariat din România, prin programe dedicate tinerilor interesați de cercetare, precum și proiecte derulate împreună cu Atlantic Council și Krach Institute. În discursul de deschidere, Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană a declarat faptul că România are nevoie de o ,,schimbare de paradigmă și adaptarea la noua realitate politică și economică globală”. Lumea se schimbă mai profund decât oricând altcândva în Istorie. Nu doar geopolitica și revoluțiile tehnologice și științifice, dar și modelele și teoriile economice care susțin fundația modului de organizare a societăților noastre. Domnia piețelor nereglementate și statul minimal fac loc tot mai mult unei alternative radicale, cu rolul statului augmentat masiv și cu o nouă relație între economie, securitate, tehnologie și societate”, a precizat Mircea Geoană. Secretarul General Adjunct al NATO a identificat două axe strategice care pot asigura, în viziunea sa, Saltul Istoric de dezvoltare pe care România trebuie și poate să îl realizeze. ,,În primul rând, modelul economic de astăzi, cu 70% din PIB produs de primele 12 mari orașe ale țării, și-a atins limita de creștere și efectul de tracțiune pentru restul țării și întreaga economie. O politică energică de ridicare a orașelor de talie medie, de încurajare a conurbațiilor și a sindicatelor de comune, de agregare de investiții în comunele cu vitalitate economică, pentru a iradia și către ruralul mic, este absolut necesară. Punerea într-o logică coerentă a fondurilor naționale, europene, locale și atrase pot face diferența. A doua mare axă obligatorie este legată de asumarea inovării ca principal motor de creștere și dezvoltare al societății. O astfel de politică ar reprezenta și o excelentă oportunitate de a recupla cu țara masiva Diasporă științifică, tehnologică, academică și intelectuală românească. Un Fond de capital de risc, inclusiv de deep tech, pentru tehnologii cu dublă întrebuințare, o Agenție de Inovare care să investească în cele mai promițătoare start-up-uri, stimularea proiectelor de cercetare și a consorțiilor universitare, crearea unei adevărate piețe de capital de risc pentru inovatorii români, toate trebuie să conducă la ceea ce aș denumi România Innovation Nation, a subliniat Mircea Geoană.
România – un Stat care Merge, un Stat Activ, dar selectiv în ceea ce face
,,Parteneriatul public-public/privat-privat (PPP la pătrat), prin care resursele guvernului și ale autorităților locale și ale capitalului străin și a celui românesc să lucreze coerent și în aceeași direcție” este una dintre soluțiile prezentate de Mircea Geoană în alocuțiunea sa. Dacă statul român investește în zone unde capitalul privat nu are randamentele sau resursele să investească (zone sărace și sectoare de mare intensitate de capital și R&D), acest New Deal Românesc va crea stimulente pentru ca marile firme occidentale să prefere în mod explicit companiile românești ca parteneri, furnizori sau subcontractori privilegiați. Digitalizarea accelerată și completă a sectorului public, a economiei și societății va trebui să devină prioritară pentru Statul român”, a subliniat Mircea Geoană.
În privința utilizării și valorificării tehnologiilor, ,,România trebuie să-și propună să fie campioana dual-use tehnologies, a securității cibernetice, a securității și independenței energetice și a tranziției către un model energetic sustenabil și respectuos față de mediu și biodiversitate. Putem produce energie ieftină și curată și să creăm locuri de muncă bine plătite în economia verde. Economia circulară, digitalizarea economiei, nu doar a statului, dar și industriile creative vor trebui să-si găsească locul natural în noul model economic românesc. Imensul potențial agricol si agro-industrial al țării trebuie și el valorificat și pregătit pentru mutațiile tehnologice și climatice. Statului îi revine un rol important în sprijinirea și asumarea riscurilor de asigurări și investiții pentru fermele mici și gospodăriile țărănești. Irigațiile și managementul apelor de ultimă generație trebuie introduse de urgență, folosind pe scară extinsă modelul israelian”, a nuanțat Mircea Geoană.
Accesarea resurselor financiare europene sunt esențiale pentru dezvoltarea țării noastre. ,,Politicile și fondurile europene sunt elemente de sprijin și nu un substitut al unei viziuni economice și instituționale proprii. PNRR ar trebui să devină un Plan Național, nu doar de Redresare, ci și de Transformare. România trebuie să-și gândească o politică industrială 4.0, care să anticipeze și să îmbrățișeze revoluțiile industriale și tehnologice în plină desfășurare și să le integreze într-un tot armonios. O economie competitivă merge mână în mână și se potențează reciproc cu un contract social generos. Investiția în Educație, Sănătate, Infrastructuri și Inovare nu sunt simple cheltuieli bugetare, ci catalizatorii și indicatorii succesului oricărei națiuni. Nu nivelul taxelor este cel care reflectă un anume contract social, ci importanța și calitatea acestor politici și servicii publice, reflectate ca norme și valori în societate”, a menționat Mircea Geoană în discursul său.
Rețea socială națională
,,Biserica și mediul civic au un rol important de jucat. Bisericile și ONG-urile din sfera socială trebuie constituite într-o adevărată rețea socială națională. Așa vom putea asigura creșterea generală a economiei, atacând simultan problemele de sărăcie, excluziune și abandon școlar, inclusiv în comunitatea rromă. Acest New Deal Românesc va trebui să cuprindă politici de natalitate ambițioase și un plan strategic de recuperare a unei părți cât mai mari din Diaspora românească și moldovenească cu dublă cetățenie.”, a subliniat Secretarul General Adjunct al NATO în expunerea sa.
Brandul de țară
,,Promovând coerent și perseverent un brand care să reflecte adevărata esență a țării și poporului nostru - o țară cu talent în inovare și tehnologie, cu natură superbă și cu oameni creativi - vom face ca exporturile de mărfuri și servicii, dar și de cultură și idei să crească valoarea întregii economii, recâștigând respectul străinătății și încrederea și speranța românilor. Economia și societatea sunt ținute în loc și trase în jos de modul de operare al clasei politice. Clasa politică trebuie să-și revizuiască resursa umană. Și acest lucru trebuie nu doar spus, ci și asumat. E treaba partidelor să se confrunte cu această axiomă a competenței și să se conformeze fiecare după curajul, inteligența și onestitatea de care dispune. Și tot partidele politice trebuie să înțeleagă că, fără un acord politic pe un program de dezvoltare strategică, România nu are cum să-și recupereze întârzierea, a precizat Mircea Geoană. De asemenea, a subliniat faptul că ,,transformând Statul, politica, economia si societatea si înarmați cu viziune, ambiție și tenacitate vom putea începe marșul forțat către top 10 țări în Europa și statutul de economie dezvoltată, bazată de inovare, competitivitate, coeziune teritorială și socială și sustenabilitate, generatoare de locuri de muncă și civilizație pentru toate generațiile.”
Saltul către o economie dezvoltată
Primul panel al conferinței a avut ca temă principală Un Nou Model Economic pentru România.
Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României aproape s-a dublat în ultimii 10 ani – una dintre cele mai mari rate de creștere din Europa. Creșterea reflectă maturizarea unor investiții realizate după admiterea României în NATO și în comunitatea europeană.
Bogdan Belciu, susținător al Asociației Proiectul România 2030/ Co- Fondator și Partener, Valorem Business Advisory a identificat principalele problemele structurale ale economiei românești: ,,numeroase sectoare cu valoare adăugată și inovație limitată, decalaje regionale mari, deficite structurale – inclusiv la nivel comercial, investiții străine încă relativ mici și un mediu antreprenorial insuficient dezvoltat, deficit în creștere al forței de muncă, lipsa unui cadrul structurat de finanțare al economiei și lipsa unor proiecte strategice de anvergură la nivel european”.
În prezent, suntem semnificativ sub potențialul României, a menționat Bogdan Belciu. Potrivit Eurostat, ponderea IT-ului și a serviciilor a crescut semnificativ, în schimb cea a industriei și agriculturii s-au redus semnificativ și necesită o reprioritizare.
De asemenea, Bogdan Belciu a subliniat faptul că ,,populația inactivă a României este cea mai mare din Europa, doar 70% din populația activă este angajată. Ceea ce este îngrijorător este faptul că de mai bine de 10 ani de zile vorbim de aceleași cifre. Repatrierea diasporei, import de forță de muncă, reconversie profesională pot fi soluții în această situație.
,,Pentru a realiza un salt istoric, România are nevoie de o schimbare de paradigmă, care se poate realiza prin: creștere bazată pe industrii strategice (cu valoare adăugată) și inovație, dezvoltare regională prin stimularea investițiilor în regiuni prioritare, stimularea producției locale și a exporturilor, dezvoltarea antreprenoriatului și atragerea investițiilor în industriile viitorului, măsuri strategice pentru creșterea forței de muncă disponibile (inclusiv repatrierea diasporei), stimularea finanțării (Bancă de Investiții, Fond Suveran, Piață de Capital, Fonduri de Investiții), implementarea unor proiecte naționale strategice, “ a precizat Bogdan Belciu în finalul expunerii sale.
Clara Volintiru, coordonator NET, Director al Black Sea Trust al German Marshall Fund (GMF)/ Profesor Academia de Studii Economice din București (ASE), a atras atenția asupra decalaje de dezvoltare și inegalităților între județe. În opinia sa ,,remediile pentru o Românie dezvoltată sunt: eficiență și coordonarea investițiilor publice, investiții cu valoare adăugată mare (slujbe mai bune și mai bine plătite), parteneriat public –privat/ privat-privat, precum și dezvoltare teritorială în loc de disparitate și inechitate”.
În cadrul celui de-al doilea panel, intitulat ,,De la Redresare la Transformare - Rolul planurilor naționale în dezvoltarea economică și socială (în parteneriat cu Foundation for European Progressive Studies (FEPS) și National Office of Foresight & Strategy - Espana 2050) și moderat de Gabriela Ciot, profesor Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș Bolyai, Jacques Attali, Membru al Consiliului Consultativ NET și președinte Attali Associates a precizat faptul că ,,Nu există o democrație stabilă fără dezvoltarea statului de drept. A doua dimensiune este o administrație puternică și eficientă, cu resurse umane motivate, o bună administrare la toate nivelurile, nu doar la nivel central. O a treia dimensiune este legată de faptul că investițiile trebuie făcute în perspectiva viitorului, în sectoarele economice potrivite, este ceea ce numesc ,,economia vieții”, în sectoare precum – energie regenerabilă, infrastructură regenerabilă, sănătate, educație, democrație, securitate. A patra dimensiune – România ar trebui să se regăsească în centrul Europei, nu la marginea ei și ar trebui construit un plan denumit România 2050. 2030 este mâine, este necesară o gândire pe termen lung, este condiția pentru a obține succesul”.
De asemenea, Laszlo Andor, membru al Consiliului Consultativ NET/ secretar general al Foundation for European Progressive Studies (FEPS)/ fost Comisar European pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, a subliniat faptul că ,,este necesară o guvernare activă, care să aloce fonduri, cu resurse umane competente, experți, care să construiască fundația unei economii prospere (…) pentru că trebuie să înțelegem că sustenabilitatea economică, la nivelul mediului și social merg împreună”.
Totodată, Diego Rubio, Director al Biroului Național de Previziune și Strategie al Guvernului Regatului Spaniei, a precizat că ,,politica nu trebuie guvernată doar prin atitudine, ci prin evidențe. Este momentul pentru o schimbare de paradigmă, către o guvernare anticipativă. Spania 2050 este prima strategie elaborată la nivel național de guvernul spaniol, care stabilește o serie de priorități.”
Al treilea panel ,,De la Relevanță Strategică la Dezvoltare Economică (în parteneriat cu Atlantic Council – Freedom and Prosperity Center și KRACH Institute for Tech Diplomacy) a adus în atenția audienței contextul geopolitic actual, care reprezintă o oportunitate istorică pentru România de a deveni un actor regional important.
Dan Negrea, Director Executiv, Freedom and Prosperity Center, Atlantic Council, a precizat că „studiul realizat recent a demonstrat faptul că România a recuperat decalajele, dar la nivelul scorului pentru educație nu a înregistrat îmbunătățiri, iar un stat de drept îmbunătățit va atrage capital privat, cu siguranță”. De asemenea, Michelle Giuda, Director Executiv în cadrul Krach Institute for Tech Diplomacy at Purdue University, a subliniat că încrederea și respectarea drepturilor omului, respectarea statului de drept, a proprietății intelectuale, integrității, transparenței, toate acestea trebuie să fie în centrul modului de utilizare a noilor tehnologii esențiale. Încrederea este acceleratorul pentru inovare, prosperitate și libertate.
În același context, Kimberly Reed, fost președinte al Consiliului de Administrație, Președinte și CEO la Export-Import Bank of the US a nuanțat faptul că ,,parteneriatele pe termen lung, diaspora, tehnologia, investițiile și infrastructura, nevoie de transparență, de reformă fiscală”, toate acestea asigură dezvoltare economică. Panelul dedicat inovării și co-design-ului în dezvoltarea economică (în parteneriat cu Cambridge University - Cambridge Industrial Innovation Policy) și moderat de Radu Puchiu, susținător al Asociației Proiectul România 2030/ co-fondator Tinia Group a prezentat, faptul că, îmbinarea dintre inovare și co-design este imperativă pentru întărirea responsabilității pe care actorul public o are în fața cetățeanului pentru creșterea încrederii acestuia în administrația publică și dezvoltarea durabilă. Carlos López-Gómez, Director al Policy Links la Cambridge Industrial Innovation Policy, Cambridge University a subliniat importanța identificării domeniilor în care un stat poate fi competitiv în materie de inovație.
De asemenea, George Haber, Susținător al Asociației Proiectul România 2030/ Președinte al Consiliului de Administrație Tailent, a menționat faptul că ,,pentru a performa și a te dezvolta la nivel de business ai nevoie de cunoștințe și expertiza zonei academice, să identifici o nevoie reală pentru care oamenii ar fi dispuși să plătească, apoi urmează etapa de implementare și apoi accesul la finanțare pentru extindere”. Iar Ionuț Sas, vice-președinte pentru Taxe și Trezorerie UiPath a atras atenția asupra faptului că ,,Daca nu suntem inovativi, suntem potențial să dispărem, fiind într-un domeniu foarte dinamic, unde acum suntem foarte bine poziționați. Nevoia de inovare este permanentă. Este nevoie de securitate, de elementele principale precum educație, infrastructură și, nu în ultimul rând, pentru inovare este necesară o legislație pentru protecția proprietății intelectuale”.
Panelul dedicat clivajului dintre Est –Vest, un Nou Rol pentru Europa Emergentă (în parteneriat cu Foundation for European Progressive Studies (FEPS)) și moderat de Cosmin Dobran, Coordonator Asociația Proiectul România 2030 Bruxelles/Director, Direcția Abordare Integrată pentru Securitate și Pace, Serviciul European de Acțiune Externă, a adus în atenția audienței decalaj socio- economic consistent între Estul și Vestul Uniunii, în ciuda nivelurilor record de creștere economică înregistrate de noile state UE. Crize fără precedent au pus la încercare capacitatea de reziliență a Uniunii Europene, iar vulnerabilitățile comune au apărut în toate dimensiunile politice și economice. În opinia speaker-ilor, Uwe Optenhögel, Vice-Președinte al Foundation for European Progressive Studies (FEPS), Jacek Rostowski, Membru al Consiliului Consultativ NET/Fost Viceprim-ministru și Ministru de Finanțe al Poloniei și Mihai Raneti, CEO la CyberSwarm Inc. ,,Pe viitor, UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a asigura convergența între toate statele membre și un peisaj economic și politic mai coerent. Provocările comune actuale pot fi abordate doar printr-o cooperare și o coordonare mai puternice în interiorul și în afara granițelor UE, în contextul unor amenințări economice și geopolitice de amploare, dar și al relansării discuțiilor privind extinderea”. De asemenea, Mihai Raneti a subliniat faptul că ,,Europa are nevoie acum mai mult decât oricând de inovare, pentru un viitor mult mai bun pentru noi toți.”
Panelul final al conferinței, intitulat ,,Un Stat Transformat, Modern și Eficient – Ce rol au guvernele în economiile moderne?, l-a avut ca moderator pe Călin Hințea, Decan, Facultatea de Științe Politice, Administrație Publică și Comunicare, Universitatea Babeș Bolyai.
Discuțiile au vizat provocarea guvernelor de astăzi, si a anume găsirea unui echilibru între promovarea inovării și întărirea siguranței publice și a creșterii economice.
Jean-Michel Eymeri – Douzans, Membru al Consiliului Consultativ NET/Președinte al Grupului European pentru Administrație Publică, a menționat că ,,Nu există societăți libere și economii libere, fără un stat puternic și eficient. Economia nu poate funcționa fără reguli, fără stat de drept, fără reguli tehnice, fără un control al calității, fără justiție, fără administrarea taxelor etc. (…) Transformarea statului este o chestiune politică majoră, nu una tehnică. Transformarea statului trebuie să fie un capitol important al strategiei politice”.
Necesitarea schimbării paradigmelor
De asemenea, Geert Bouckaert, director al Institutului de Public Management, Universitatea Louvain consideră că ,,gândirea la nivelul statului trebuie să fie una simultană, nu secvențială prin reorganizarea sistemului public și a temerilor din sistemul de stat. Un al doilea aspect este legat de încredere și de cum putem regândi încrederea în stat, prin consolidarea statului de drept, procesul democratic de luare a deciziilor, furnizarea incluzivă a serviciilor sociale. Al treilea element se referă la inovare, avem nevoie de inovare atât pentru furnizarea serviciilor, cât și pentru gestionarea crizelor. Si nu ne referim doar la inovare digitală, ci și la inovare la nivel social. (…) Care este vehiculul principal al societății noastre, a statului? Un mix între colaborarea pe orizontală (sistemul public – ONG-uri și privat) și pe verticală (la nivelul instituțiilor statului) și reclădirea încrederii pe toate palierele – la nivelul cetățenilor, la nivelul statului și în interiorul sistemului public.”
Responsabilitatea socială a statului
În viziunea lui Dumitru Borțun, susținător al Asociației Proiectul România 2030/Profesor în cadrul Facultății de Comunicare si Relații Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA)/ Președintele Juriului de Onoare, Asociația Română de Relații Publice, ,,singura soluție este un stat dezvoltațional sau investițional, dar puternic care să preia misiunea de dezvoltare a țării în interesul majorității sociale, de la sate și de la orașe. Pentru un stat puternic este nevoie de măsuri curajoase, taxarea ambițioasă a marelui capital, preluarea sub control public a unor sectoare cheie, precum energia, reechilibrarea relațiilor dintre capital și muncă, precum și accesarea mai eficientă a fondurilor europene. (…) Astfel de schimbări presupun un stat mult mai transparent și mai responsabil față de cetățenii săi. Fără un control democratic, puternic asupra lui de jos în sus, un stat puternic devine periculos. Este nevoie de o descentralizare a puterii și de o împuternicire a societății”.
Meritocrație – Descentralizare - Regionalizare
De asemenea, Marius Profiroiu, susținător al Asociației Proiectul România 2030/Prorector pentru Relații Internaționale, Academia de Studii Economice din București (ASE) a prezentat un model construit pe trei piloni – ,,primul pilon este resursa umană, este nevoie de oameni bine pregătiți și trebuie să introducem meritocrația în sistem, apoi este nevoie de instruire, apoi este nevoie de încredere, avem nevoie de încredere pentru a produce inovare, al doilea pilon este descentralizarea și regionalizare, iar al treilea pilon este legat de modul în care putem dezvolta și implementa politici publice la fiecare nivel al administrației publice, împreună cu inovarea și încrederea”.
În opinia Anei Maria Mihăescu, susținător al Asociației Proiectul România 2030/ Manager Regional în cadrul International Finance Corporation - ,,Transparența și responsabilitatea trebuie să devină parte a procesului de transformare a statului. Această transformare trebuie realizată într-un mod colaborativ prin implicarea tuturor părților ale societății, incluzând sectorul privat și ONG-urile – pentru un stat puternic și un mediul de business echitabil”.
România trebuie să fie un stat investitor de sine stătător
Clara Volintiru, Coordonator NET, Director al Black Sea Trust al German Marshall Fund (GMF)/ Profesor Academia de Studii Economice din București (ASE) a subliniat necesitatea colaborării pe verticală și pe orizontală. ,,Avem nevoie de noi mecanisme de colaborare între administrația centrală și cea locală. Trebuie să conștientizăm rolul pe care unele orașe și administrații locale în joacă pe piețe internaționale, diplomației urbane, iar descentralizarea să fie realizată într-un mod foarte inteligent și inovativ. Este vorba despre reimpulsionarea comunităților locale pentru a se putea dezvolta pe mai departe. (…) România trebuie să fie un stat investitor de sine stătător nu doar bazându-se pe bugetul național, cât pe fondurile europene”.
